Croaţia.html



Republika Hrvatska
Drapel Stemă
Deviză: Nu are
Imn naţional: Lijepa naša domovino
Capitală	Zagreb
Oraş principal	Zagreb
Limba oficială	Croata1
Sistem politic	Republică
- Preşedinte	Stjepan Mesić
- Prim-Ministru	Ivo Sanader
Independenţă	25 Iunie 1991
Suprafaţă
- Total	56.542 km² km² (Locul 123)
- Apa (%)	0,01%
Populaţie
- {{{an}}}	4.496.869 loc. (Locul 119)
- Densitate	83/km² loc./km² ({{{Densitate-loc}}})
PIB	{{{PIB_PPC_an}}}
- Total	$$47 miliarde (77º)
- Per capita	$$10.600
Monedă	Kuna ({{{Monedă-ISO}}})
Fus orar	UTC+1
Zi naţională	{{{Zi-naţională}}}
Domeniu Internet	.hr
Prefix telefonic	+385

Croaţia (croată Hrvatska) este o ţară în Europa Centrală între Slovenia, Ungaria, Bosnia şi Herţegovina, Serbia şi Muntenegru. Are ieşire la Marea Adriatică. Cu capitala la Zagreb, Croaţia, unul dintre membrii fondatori ai Iugoslaviei, şi-a obţinut independenţa în anul 1991. Este candidată pentru admitere în Uniunea Europeană.

modifică Istorie

Pentru detalii, vezi articolul  istoria Croaţieivezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Croaţii au ajuns în Dalmaţia şi în Panonia în secolul al VII-lea. Condusă de prinţi croaţi, duci din anul 852, Dalmaţia cuprizând şi teritoriul Panoniei, după o perioadă de stăpânire bizantină şi carolingiană, a devenit un puternic regat independent în anul 924. Din 1102 croaţii au devenit vasali ai regelui Ungariei.

Secolul XV - Regatul Ungar are mult de suferit din cauza expansiunii otomane, care ajung să cucerească Bosnia şi Herţegovina. În aceeaşi perioadă, teritoriul Dalmaţiei este în cea mai mare parte stăpânită de veneţieni. Dubrovnik, oraş-stat bizantin şi veneţian la începuturi, spre deosebire de celelate oraşe-stat din Dalmaţia şi-a obţinut independenţa, fiind cunoscut drept Republica Dubrovnik.

Rezultatul Bătăliei de la Mohács, 1526, a determinat Parlamentul Croat să-şi ofere ţara, habsburgilor. Datorită acestora, până în secolul al XVIII-lea, cea mai mare parte din teritoriul croat a fost eliberat de sub stăpânirea turcilor. În mare parte, acest teritoriu, a fost modelat de cuceririle otomane. Istria, Dalmaţia şi Dubrovnik, au intrat cu timpul, între anii 1797 şi 1815, sub autoritatea habsburgilor.

În perioada Dublei Monarhii Austro-Ungare, teritoriul croat a fost divizat între cele două componente ale acesteia, Dalmaţia fiind inclusă în Austria, iar nordul (Croaţia-Slavonia) fiind parte componentă a Ungariei. Deşi în anul 1868 Ungaria a acordat o anumită autonomie Croaţiei, în fapt conducerea era exercitată de către clasa politică magiară, iar drepturile culturale şi politice ale croaţilor erau încălcate.

Harta Croaţiei

După Primul război mondial, Croaţia s-a alăturat Statului slovenilor, croaţilor şi sârbilor (aproximativ Slovenia, Croaţia şi Bosnia), care împreună cu Serbia, a format ulterior Regatul sârbilor, croaţilor şi slovenilor, devenit Regatul Iugoslaviei în 1929. Iugoslavia a fost invadată în perioada celui de Al II-lea război mondial, Croaţia fiind transformat într-un stat fascist marionetă, numit Statul Independent al Croaţiei. Ulterior înfrângerii puterilor axei, Iugoslavia a devenit republică federală socialistă.

Alături de Slovenia, Croaţia şi-a declarat independenţa pe data de 25 iunie, 1991, având ca urmare războiul croat pentru independenţă. Prima ţară care a recunoscut noul stat a fost Germania, în decembrie 1991.

Croaţia este actualmente, înscrisă în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Negocierile au început în luna decembrie a anului 2005.

modifică Politică

Pentru detalii, vezi articolul  politica Croaţieivezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

modifică Împărţire administrativă

Pentru detalii, vezi articolul  împărţirea administrativă a Croaţieivezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Croaţia este împărţită administrativ în 20 de judeţe (croată: županija) plus un oraş-district, Zagreb*:

1. Judeţul Zagreb (Zagrebačka županija)
2. Judeţul Krapina-Zagorje (Krapinsko-zagorska županija)
3. Judeţul Sisak-Moslavina (Sisačko-moslavačka županija)
4. Judeţul Karlovac (Karlovačka županija)
5. Judeţul Varaždin (Varaždinska županija)
6. Judeţul Koprivnica-Križevci (Koprivničko-križevačka županija)
7. Judeţul Bjelovar-Bilogora (Bjelovarsko-bilogorska županija)
8. Judeţul Primorje-Gorski Kotar (Primorsko-goranska županija)
9. Judeţul Lika-Senj (Ličko-senjska županija)
10. Judeţul Virovitica-Podravina (Virovitičko-podravska županija)
11. Judeţul Požega-Slavonia (Požeško-slavonska županija)
12. Judeţul Brod-Posavina (Brodsko-posavska županija)
13. Judeţul Zadar (Zadarska županija)
14. Judeţul Osijek-Baranja (Osječko-baranjska županija)
15. Judeţul Šibenik-Knin (Šibensko-kninska županija)
16. Judeţul Vukovar-Srijem (Vukovarsko-srijemska županija)
17. Judeţul Split-Dalmatia (Splitsko-dalmatinska županija)
18. Judeţul Istria (Istarska županija)
19. Judeţul Dubrovnik-Neretva (Dubrovačko-neretvanska županija)
20. Judeţul Međimurje (Međimurska županija)
21. Zagreb (Grad Zagreb)*

Vezi şi: Listă de oraşe din Croaţia

modifică Geografie

Pentru detalii, vezi articolul  geografia Croaţieivezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Lacurile Plitvice, monument universal UNESCO

Brela, Sudul Dalmaţiei

Croaţia este situată în Peninsula Balcanică. Are numeroşi vecini: Slovenia, Ungaria, Serbia, Muntenegru, Bosnia şi Herţegovina, şi Italia. Teritoriul său continental este împărţit în două, datorită ieşirii la Marea Adriatică pe care Bosnia şi Herţegovina o are la Neum.

Relief:

• Câmpii, lacuri dealuri în N - NE (Croaţia Centrală şi Slavonia, parte din Câmpia Panoniei);
• Munţi împăduriţi (Lika, Gorski Kotar, Alpii Dinarici);
• Litoralul stâncos al Mării Adriatice (Istria, Dalmaţia).

Clima este temperat-continentală în N şi E, mediteraneană pe coastă şi montană în zona centrală şi sudică.

modifică Patrimoniu mondial

Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt înscrise următoarele obiective din Croaţia:

• Centrul istoric din Dubrovnik (1979, 1994)
• Centrul istoric şi Palatul lui Diocleţian din Split (1979)
• Parcul naţional Plitvice (1979, 2000)
• Biserica Euphrasius şi centrul istoric din Poreč (1997)
• Oraşul vechi Trogir (1997)
• Catedrala Sf.Iacob din Šibenik (2000)

modifică Populaţie

Evoluţia populaţiei în Croaţia (1992-2003) x 1000

La recensământul din 2001 Croaţia avea 4.437.460 de locuitori.

Din locuitorii de la recensământul din 2001 aveau 4.399.364 (99,14 %) cetăţenia croată, 44.340 (1,00 %) aveau încă o cetăţenie. 17.902 (0,40 %) deţineau o cetăţenie străină, iar 9.811 (0,22 %) nu aveau nici o cetăţenie. La 10.383 de locuitori (0,23 %) cetăţenia era necunoscută.

modifică Cultură

modifică Personalităţi

Filozofie

• Faust Vrančić - filozof

Literatură

• Miroslav Krleža - poet şi novelist
• Antun Gustav Matoš - poet
• August Šenoa - scriitor
• Marko Marulić - scriitor

Sport

• Davor Šuker - fotbalist
• Zvonimir Boban - fotbalist
• Dražen Petrović - baschetbalist
• Toni Kukoč - baschetbalist
• Goran Ivanišević - tenisman, câştigător al Wimbledonului
• Ivan Ljubičić - tenisman, câştigător al Cupei Davis
• Iva Majoli - tenisman, campion Roland Garros
• Janica Kostelić - triplu campion mondial la schi, câştigător a şase medalii olimpice de aur
• Ivica Kostelić - câştigător al unei medalii olimpice de argint, campion mondial la slalom
• Mirko Filipović - kickboxer
• Lidija Horvat - handbalista componenta a echipei nationale a Croatiei

Politică

• Banul Josip Jelačić - politician, general imperial
• Ante Starčević - politician
• Stjepan Radić - politician
• Josip Broz - Tito - politician conducătorul mişcării de rezistenţă (de naţionalitate iugoslavă)
• Franjo Tuđman - politician, primul preşedinte croat

Laureaţi ai Premiului Nobel

• Vladimir Prelog - chimie
• Lavoslav Ružička - chimie

modifică Vezi şi

• Locuri din patrimoniul mondial UNESCO

modifică Legături externe

Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Croaţia

• Ministerul de Externe Croat
• kartegradova.com, Hărţi online
• Galerie de poze - fivestars.hr
• Galerie de poze - hrvatska.nl
• Croatia guide
• Trogir

	Subiecte Croaţia --- Croaţi --- Limba croată --- (Diasistemul slav de centru-sud)
	Apărare  •  Aşezări  •  Capitala  •  Climă  •  Conducători  •  Cultură  •  Demografie  •   •  Economie  •  Educaţie  •  Faună  •  Floră  •  Geografie  •  Hidrografie  •  Istorie  •  Oraşe  •  Politică  •   •  Sănătate  •  Sport  •  Steag  •  Stemă  •  Subdiviziuni  •  Turism  •  •  Cioturi  •  •  Formate  •  •  Imagini  •  •  Portal  •  •

v • d • m Fosta Iugoslavie
State suverane	Bosnia şi Herţegovina • Croaţia • Muntenegru • Republica Macedonia • Serbia • Slovenia
Regiuni autonome	Districtul federal Brčko (Bosnia şi Herţegovina) • Federaţia Bosniei şi Herţegovinei (Bosnia şi Herţegovina) • Kosovo¹ (Serbia) • Republika Srpska (Bosnia şi Herţegovina) • Voivodina (Serbia)
Foste state	Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor • Regatul Iugoslaviei • Republica Socialistă Federativă Iugoslavia • Republica Federală Iugoslavia • Serbia şi Muntenegru
¹ A declarat unilateral independenţa la data de 17 februarie 2008 şi a fost parţial recunoscut.

v • d • m Ţări europene vorbitoare de limbi slave (Europa slavă)
Belarus • Bosnia şi Herţegovina • Bulgaria • Croaţia • Muntenegru • Polonia • Republica Cehă • Republica Macedonia • Rusia • Slovacia • Slovenia • Serbia • Ucraina

v • d • m Uniunea Europeană şi ţări candidate la extindere
Membri	Austria • Belgia • Bulgaria • Cipru • Danemarca • Estonia • Finlanda • Franţa • Germania • Grecia • Irlanda • Italia • Letonia • Lituania • Luxemburg • Malta • Polonia • Portugalia • Regatul Unit • Republica Cehă • România • Slovacia • Slovenia • Spania • Suedia • Ţările de Jos • Ungaria
State cu statutul de candidat	Croaţia • Republica Macedonia • Turcia