Un compozitor este o persoană care compune muzică. Tradiţional, acest termen se referea la cineva care „scria“ muzică sub formă de partituri muzicale, permiţînd altora să o interpreteze. Compozitorul se diferenţia de muzician, cel din urmă facând improvizaţie. Totuşi, o persoană este compozitor dacă a creat muzica, indiferent dacă a scris sau nu o partitură muzicală. De exemplu, un compozitor poate interpreta compoziţia sa unei alte persoane care să-i scrie partitura muzicală. Genurile muzicale moderne (ex. dance) nu condiţionează interpretarea artistică de existenţa unei partituri muzicale. Cu toate acestea compozitorul nu trebuie confundat cu orchestratorul piesei muzicale sau cu producătorul executiv al înregistrării audio. În toate genurile muzicale, compozitorul este creatorul compoziţiei muzicale (linie melodică, ritm şi armonie) şi, de cele mai multe ori, primul interpret al acesteia.
Diferenţierea dintre compozitor şi alţi profesionişti din muzică este importantă pentru a se putea stabili cine deţine şi exercită drepturile de autor [1], respectiv drepturile conexe dreptului de autor[2]. De-a lungul evoluţiei muzicii clasice în Europa, crearea pieselor muzicale nu a avut iniţial o importanţă mai mare decât interpretarea acestora. Protecţia compoziţiilor muzicale nu avea decît o importanţă mică, iar compozitorii nu aveau nimic împotriva modificării propriilor creaţii de către alţii, în scopul interpretării acestora. În timp însă, partitura muzicală a compozitorului a ajuns să fie considerată ca instrucţiune strictă, astfel încât interpretarea sa nu devieze, fără un motiv convingător. Astăzi, Legea romana a drepturilor de autor recunoaşte Compozitorului o serie de drepturi morale şi o serie de drepturi patrimoniale asupra compoziţiei muzicale.
modifică Liste de compozitori
modifică După stil, perioadă temporală sau tehnică
modifică După naţionalitate, cultură sau identitate
|
